miercuri, 12 mai 2010

Mă sperie....

... previziunile sumbre pe care le citesc în ziare dimineața. Mă sperie măsurile care se iau pentru economia României. Mă sperie viitorul incert, care atârnă de un fir de ață. Și care mă condiționează să mă complac în anumite situații cu care nu sunt de acord și de care m-am săturat. Mă sperie că s-a vândut totul în țara asta și că nu avem nici industrie, nici economie, nici comerț, nici turism, nici infrastructură. Nu mai zic de sistemul de sănătate și învățământ. Cred că de când am dat eu examenul de bacalaureat în urmă cu 4 ani, s-a mai schimbat de vreo trei ori. Sau examenul de capacitate... Mi se pare că suntem în țara formelor fără fond, cum bine zicea Titu Maiorescu. Se adoptă legi peste legi, fără să avem o bază, fără să construim pe ceva puternic și stabil. Se încearcă o reconstrucție din mers. Dar nu merge așa. Mi se pare că am intrat într-un cerc vicios din care nu mai avem scăpare. În care judecăm că doctorii sunt dornici să se îmbogățească și că nu-și fac meseria cum trebuie. Și totuși, parcă le găsesc o explicație. Atâția ani de studiu, după care urmează anii de rezidențiat în care sunt plătiți cu niște salarii infecte îi determină să devină avizi după bani și putere. Parcă sistemul e de așa natură încât să ne facă pe toți să ne dorim să ne îmbogățim peste noapte. După atăția ani în care ai stat cu grija zilei de mâine, e normal să îți dorești să scapi de starea respectivă.

Aud în stânga și în dreapta fii schimbarea pe care vrei să o vezi în jurul tău. De acord. Dar eu nu am puterea nici să construiesc uzine, nici să fac ferme la țară. Ține totul de o dezvoltare durabilă, de decizii luate și implementate în timp, nu de pe o zi pe alta. E vorba de niște planuri pe termen lung ca să creștem din toate punctele de vedere.

Mă înspăimântă sincer viitorul. Parcă ne îndreptăm vertiginos către o revoluție, către ceva sumbru. Mă trec fiorii...

Un exemplu bun de implicare socială mi se pare proiectul Let's Do It, Romania!. Eu îl susțin și cred în acest proiect foarte mult. Uite așa putem să demonstrăm că ne pasă, că ceva poate fi schimbat, că ne implicăm. Înscrie-te și tu voluntar! Hai să fim schimbarea pe care o vrem în jur. Măcar pe planul ăsta, dacă oricum uzine și fabrici nu putem construi.

P.S. Parcă sunt în tandem cu Andreea. Citește și aici.

4 comentarii:

Andreea spunea...

Iti impartasesc opinia,dupa cum ai si sesizat.
Din pacate e o situatie alarmanta care necesita destule eforturi din partea fiecaruia dintre noi.

Anca spunea...

vorba cantecului: nu ne-am nascut in locul potrivit :-<

Andreea spunea...

Eu trebuia sa ma nasc in Olanda sau in UK. :D

blue whale lover spunea...

Da ne putem muta Andreea, niciodata nu e prea tarziu :D